Balsam de buze

Timp fiind pentru detoate, la o discreţie din categoria “bufet suedez ” chiar, am zis să-mi păstrez şi eu niscaiva ca să vă scriu, mai des în aceste zile ca-n toate celelalte.

Nu mai alerg după nimic – şi, spre dezamăgirea mea, acest lucru nu mă omoară cum mi-aş fi închipuit ba chiar îmi lasă creierul să se dezmorţească puturos ca pe vremea când ascultam basme pe vinil. Aţi ascultat vreodată basme? (pentru cititorii mei mai tineri: nu, nu se joacă pe PSP!)

O fărâmă de răcoare a redat vântului prestanţa sa istorică şi-am respirat aproape prin toţi porii fiecare clipă fără aer condiţionat dar, ca orice minune declarată, n-avea cum să dureze mai mult de 3 zile. Şi „distracţia” reîncepe de mâine. Sau aşa „ne minte” ăştia de pe la teveu. O să fie iarăşi prea cald ca să gândim dar plănuiesc un şiretlic de supravieţuire. O să vă spun dacă-mi reuşeşte. Dacă nu n-am să vă spun şi am să şi neg că am promis vreodată un asemenea leac. Pentru că pot!

În rest flori de tei şi joc de glezne, vorba poetului sau, dacă vreţi voi – umbreluţe şi hamei, fără număr-fără număr-fără număr!. Numai litere, litere, litere… (Pentru prietenii mei analfabeţi, transcrierea fonetică în limbaj de baltă se primeşte pe mail, la cerere. Şi explicaţia desenată prin poştă, cu plata ramburs.)

Mă duc să inspir nişte briză, nu mă aşteptaţi, plănuiesc să revin dimineaţă!

Să fiţi cuminţi şi când faceţi năzbâtii să nu vă pară rău. A doua zi ca şi peste ani, la bătrâneţe, vor fi probabil singurele lucruri de care vă veţi aduce aminte cu drag. Eu una cel puţin într-acolo bănuiesc că duce roata asta pătrată a vieţii!

Vă pup! Să vă lipsesc precum balsamul de buze în zilele cu vânt…