29 Comments

  1. Felicitari… Frumos scris, spus, gandit…!
    Imi pare rau pentru Tanti Chita, si sunt sigur ca pacatu-i de-a nu fi luptat la timp pentru ce-a fost candva al ei, farama din suflet, si-l va spala in viata urmatoare.
    Sunt unele lucruri totusi, care nu ar trebui oferite oamenilor spre judecata.

    “Now it’s all the time we have…” 😉

  2. Laura Driha

    Hehe, Invatatorule, nimeni dintre cei ce o vor judeca necinstit nu conteaza. Tot ce e important e ca unii dintre cei ce au sa-i afle povestea, vor invata ceva din ea. Pentru ei am scris!
    Multumesc pentru aprecieri! 🙂

  3. Adela

    Buna Laura ce mai faci? La multi ani de ziua indragostitilor! Vreau sa o felicit si pe tanti Chita, “La multi ani!” M-am emotionat foarte mult cu ce ai scris, ca deobicei de altfel… Ai reusit sa-mi furi o lacrima; vroiam sa stii. Cu toate ca eu sunt destul de sensibila probabil e important pentru tine ca ceea ce scrii sa ajunga la suflet 🙂

  4. LauraR

    Laurica, tu chiar ai talent in ale scrisului ..vreau sa-ti citesc prima carte ..asa ca apuca-te .M-a emotionat ce ai scris despre Doamna Chita,imi pare rau de faptul ca a dus o viata nefercita 🙁

  5. Miha

    Fain, dar putin cam confuz. Am inteles dupa prima citire, ca tu esti Laura care a fost data spre adoptie. Asta pentru ca asociezi prea repede frazele alea cu adoptia si pastrarea numelui. Asa e ?

  6. eddie

    penibil. povestiri despre o baba. mai urma sa zici ca i-a scazut boc pensia si sa facem o cheta sa isi ia pastile :)) sau poate ai scris(eu nu am avut rabdare sa citesc tot)
    intrebarea mea e urmatoarea: cum plm sa zici la multi ani de ziua indragostitilor?:))
    se adreseaza si celeilalte tampite-adela
    cius

    • Eddie, esti prost. Nu e despre o baba, e despre o doamna. E o poveste de viata. Ceva ce tu clar nu ai. Pentru ca esti doar un prost si atat. Si LA MULTI ANI poti spune la orice fel de aniversare. Intoarce-te de unde ai venit ca aici stai oricum degeaba. Si ma mai si enervezi.
      Cius!

  7. Ai reuşit să mă impresionezi. Nimic nu e mai rău decât să strângi în suflet necazuri şi să te gândeşti la ceva ce ai fi putut să faci şi nu ai făcut. Astea te macină în timp. Din câte înteleg eu e o femeie puternică, altfel nu ar fi rezistat. Impresionant şi foarte frumos scris.

  8. Multumesc frumos Florin! Intr-adevar, este o femeie puternica. O doamna speciala. Iti multumesc ca si tu ai reusit sa vezi asta. Dupa cate observ, nu toti au aceasta capacitate!

  9. ce trista e viata…
    uneori…
    pentru unii…
    de fapt pentru toti…
    dar nu la fel de trist…
    si cel mai trist e atuci cand nu poti face nimic pt a le sterge din tristeti…

    ce ”lune” dulci de maini striste…
    dar totusi dulci…

  10. si cine stie cate suflete ascund inca astefel de tristete…
    sa invatam sa-i iubim pe oameni…

    deosebita experienta…

  11. Multumesc frumos pentru randurile tale Anca. Asa este, povestea lui tanti Chita e deosebita, viata ei deloc fericita e un exemplu de putere, o amintire de rememorat cand crezi ca nimanui n-a suferit vreodata ca tine. Intotdeauna se poate si mai rau… 🙁

  12. Dintre toate nefericirile, cele ce se rasfrang asupra copiilor mi se par cele mai dureroase. Desi poate ca aici e mai mult despre despartire si despre nefericirea mamei. De o incredibila intelepciune raspunsul fetei !
    O poveste trista. Frumos scris !

  13. Esqvilyn, iti multumesc frumos ca ti-ai gasit timp sa-mi lasi cateva randuri!
    Asa este, greselile parintilor pentru care “platesc” copiii sunt cele care ne rascolesc cel mai tare, ne bantuie, ne ingrozesc. Gandul asta ne face de multe ori sa ne gandim de doua ori inainte sa luam o decizie. Si asta nu e niciodata rau…

    P.S. Cum ai ajuns pe Pavajul de Catifea?

  14. Laura, nu-mi mai multumi intr-un asemenea fel, ma faci sa ma simt ca in binecunoscutele serii de multumiri reciproce de pe bloguri :). Si nu cred in ele. De cele mai multe ori mi se par gratuite, fara o substanta pe care sa fie cladite.

    Da, cand e vorba de greselile parintilor, e si vina pe care si-o asuma. Dar sunt dati in care copiii sufera un accident sau sunt loviti de o boala necrutatoare.

    Am mai trecut pe la tine de cateva ori de cand mi-ai lasat tu un comentariu la articolul “PAveste fara sfarsit”. Recent am vazut acest articol si am decis sa-ti las si un comentariu :).

  15. Esqvilyn, nu stiu cum e pe la altii, ca nu-s eu sef in ograda lor, dar la mine aici daca spun “multumesc” e pentru ca asta simt. Nevoia sa fiu recunoscatoare. Cunosc persoane care intra, nu-i lasa neaparat indiferenti ceea ce scriu, dar nu gasesc timp/chef/necesitatea de a-mi lasa si mie impresiile lor. De aceea ti-am multumit. Pentru efort.
    😛

  16. Can I say what relief to uncover one who really knows what theyre discussing on the net. You certainly learn how to bring an issue to light and make it crucial. Workout . ought to read this and appreciate this side of your story. I cant believe youre no more well-known because you definitely possess the gift.

Comments are closed.