Pentru fiecare individ cu capul bine intepenit pe umeri, se gasesc cel putin 3-4 specimene pe care i-am reduce la jumatatea inaltimii lor fizice daca i-am analiza din punct de vedere moral.
Nu stiu daca sunt tot la fel de multi ca ciupercile dupa ploaie, caci vremurile sunt din ce in ce mai secetoase, dar cu siguranta te simti cateodata ca un scalp curat intr-o tabara de paduchiosi atunci cand incep domniile lor sa-si faca aparitia.
Nici nu-ti poti da seama daca ti se rupe sufletul de mila sau de scarba cand ii vezi atat de plini de ei ca dau pe-afara si te trezesti ca te pierzi in detalii incercand sa-ti controlezi reactiile. Esti prea bine crescut s-o urechezi pe snoaba aia care a uitat de unde a plecat si prea realist sa crezi ca urecheala ta va schimba ceva in rutina diminetilor ei.
Faci exercitii de ipocrizie cu fiecare zambet pe care-l oferi persoanelor pe care nu le poti scuipa ( ca nu-i frumos si asa te-a invatat mama ta!) si deschizi ochii in fiecare dimineata sperand ca-ti vor bruia vederea cat mai putini dintre “preferatii” tai !
Dar cine stie despre ce vorbesc (sau macar cunoaste pe cineva care stie!) isi da seama ca, dupa cum zicea si nenea Mulder : “Adevarul e dincolo de noi”. Prin “dincolo” intelegand “un loc indepartat, necercetat si imposibil de aflat” oamenilor normali, cu puteri si obiceiuri normale. Adica gen “scobit in nas, scarpinat in fund si plescait ciungam” . Nu in genul celor 3SE de Hollywood : Superman, Zoro si Pierce Brosnan .
Individul care mi-a servit drept muza pentru acest post este genul de om atat de “simpatic” si de “bine-crescut” ca te intrebi daca nu l-a uitat ma-sa pe maidane de la externarea din maternitate si pana in zilele anului de gratie 2008, EN.
El este exemplul perfect de “daca nu credeam ca se poate si mai rau, acum m-am convins!” pentru ca nimic, dar nimic din ceea ce iti inchipuiai despre idiotenia ridicata la rang de calitate nu este mai bine descris in toata fiinta sa !
Din cartea “M-am hotarat sa devin prost“ a lui Martin Page baiatul asta a citit doar titlul si si-a zis ca daca e atat de celebra si lumea o lauda, sa-si insuseasca si el invatamintele. Desigur ca nu a avut rabdarea sa o termine si si-a insusit doar titlul…
In putinele “accese” de luciditate se remarca stralucitor numeroase “decese” ale si asa putinilor sai neuroni… Si aceste decese ne intristeaza pe toti pentru ca din cei ramasi jumatate sunt impotenti iar cealalta jumatate sterili…
Intr-o lume cruda ca aceasta in care traim, unii te pot face sa razi fara sa devina ridicoli, insa nimeni nu reuseste sa fie ridicol fara sa provoace rasul… Ras zgomotos, sarcastic si aproape imposibil de controlat… Cum numai o piesa de Caragiale ti-l poate provoca…
M-ai facut sa rad azi stimabile ! Drept pentru care te fac celebru… cel putin in randul acelor “cativa” care mai dau cate un click pe aici… Vezi, visul tau a devenit realitate ! Ai devenit un exemplu… Chiar daca nu tocmai unul pozitiv ! Insa daca nu ar exista si d-astia ca tine nu ar mai avea mamele cu ce sa-si sperie copiii incercand sa-i convinga sa fie cuminti sau sa manance tot din farfurie !
Hai sanatate si la mai mare !
Stiu ca poti ! Iar eu am sa fiu acolo sa vad asta ! Si am s-o notez pentru posteritate ! Caci doar esti o piesa de colectie ! Iar eu o amarata de colectionara…
