Fus-am şi vazut-am şi noi frumuseţea de film. Minunăţia. Şi-ntradevăr cum i se dusese vestea aşa o fo’ şi povestea. De basm…
Faină până-n ultimul detaliu. Şi le-am observat indeaproape pe toate pentru că băturăm cale lungă tocmai până pe melaguri capitaliste – adunate inghesuit sub numele simpatic de Bucureşti – la Plaţa Muol, taman ca să-l vedem trei de 3D. Bine, ce-i drept am mai închis accidental câte un ochi şi se făcea brusc 2.25 D, dar nah, astea-s detalii far’ de importanţă.
Filmu’ ca filmu’ dar surpriza cu adevărat faină a fost c-am apucat să văz o legendă materializată în toată splendoarea ei. Auzisem eu ca-n muoluri d-astea colecţionare de firmoase e plin de păsărici, numai că nicio clipă nu mi-o stat gândul că-n misterul de suprafaţă al cuvântului şade un sens propriu atât de comun ca aista:
Ş-apoi, ca să-mi revin din uimire, m-am pozat cu dovada. Că altfel mă bănuiaţi de piraterie p’internet şi răutăţi gratuite. Şi, desigur, că să rămână notat în analele blogului cum c-au vazut ochişorii mei şi prin ochelari şpeciali. Cum scrie la carte !
O fo’ fain, foarte fain, mirific spre mirobolant, v-am pupat şi n-am cuvinte! Adică am cuvinte, dar dacă vă povestesc stric frumuseţe de emoţie trăită intens printre floricele şi carbogazoase. Care beţi, că eu de 3 luni şi vreo 2 zile n-am mai băut nimic cu acid. E un pariu cu mine insămi, nu întrebaţi!
Iar celor care l-aţi văzut deja v-aş spune doar… ce pisici nu m-aţi luat şi pe mine mai devreme?