6 Comments

  1. lauravonka

    Hehe! Corect- netul a făcut din oricine cu o tastatura un fel de dătător cu părerea si sfaturile. Mie mi se pare extrem de intim sa fiu întrebata de ce nu am copii. Pana la urma nu e treaba mea ce se întâmpla in dormitorul meu? Si totusi de unde eroismul asta de doi bani; eu nu am auzit-o pe mama sau femeile din generația ei ridicându-si statui de maternitate. A face pui vii este caracteristic tuturor mamiferelor, iar întrebările de tipul de ce/cum/când nu-si au locul.

    • Laura Driha

      Exact! A intreba si “de ce?” nu ai inca sau de ce nu faci mi se pare si mai intruziv! Cu atat mai mult cu cat poti deschide rana unei femei care a incercat multi ani si n-a reusit sau a reusit dar n-a dus sarcina la sfarsit cu bine si a ramas cu traume legate de subiect! Sau, de ce nu?, femei care nu isi doresc deloc. Eu am intalnit si nu le gasesc extraterestre! E doar o decizie suficient de importanta sa o iei asumata si nu la presiunea familiei si a societatii!
      Pentru ca daca nu iti place sau nu re descurci nu poti duce bebelusul inapoi de unde l-ai luat, sa-ti dea unul cu are e mai usor! Responsabilitatea tine o viata!

  2. Hallelujah! Acum, daca spuneam eu asta, imi sarea internetul feminin in cap, dar ai perfecta dreptate. Multe proaspete mamici, sau “mamici moderne” sufera de pregnancy brain pe termen lung.

    Urasc din tot sufletul femeile care incep argumentele cu “Eu ca mama […] tu nu ai cum sa intelegi”. E de inteles ca fiecare femeie isi doreste binele copilului ei, dar sa nu isi dea cu parerea despre absolut tot ce exista in universul asta, de la alaptat, la cum imbraci copilul afara, la ce descantece trebuie sa ii faci copilului, pana la mecanica cuantica.

    Discutand cu o colega, proaspat mamica cu capul pe umeri, spunea ca este ingrozita si simte ca nu stie niciodata daca ceea ce face e 100% bine, iar mama ei povestea ca a trecut prin aceiasi faza. Cresterea unui copil nu este matematica, 1+1 nu este mereu egal cu 2.

    Iar acum apelez la fitzele mele de cunoscator al psihicului uman si voi da duma cu, femeile au nevoie sa fie admirate, fie ca mari frumuseti, fie ca buricul pamantului, fie ca mama omida, fie ca sefa tribului. Vor sa-si impartaseasca experienta, ca toate celelalte albinute sa graviteze in jurul ei.

    Daca asta este scopul tau, sa ajungi mama eroina, martira cazuta pe frontul scutecelor folosite, copilul tau va avea o existenta trista.

    (Acum, nu zic ca barbatii ar fi mai destepti, everything’s a … pissing contest to us, ca nu e frumos sa spun dick measuring contest.)

    • Laura Driha

      N-ai idee cate femei cred ca asta e cel mai inalt grad de superioritate: sa fii mama. Eu una am auzit si barbati care mi-au taiat scurt un ”Tu sa vorbesti despre acest subiect cand o sa fii mama”. Deci da, se poate si mai rau!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *