…că dacă erau poştaşul m-ar fi detestat teribil! 1594?!?!
*Disclaimer: ceea ce vedeţi în poza de mai sus este Inbox-ul de la vechea adresă de mail: laura_corina_driha@yahoo.com, pe care, după cum atent observaţi, nu o mai folosesc! De vreo 3 ani dacă nu mai bine… Şi da, e încă plăcut să văd că pe ici colo mi s-a mai dus olecuţă lipsa! Face bine la ficat, la morale şi moravuri! Că aşa sunt fetele, narcisiste!
Prima mea adresă de mail, primele conversaţii interminabile pe messenger (prietenii ştiu de ce!), nopţi albe şi poveşti…O groază de amintiri! Astă – seară am scotocit un pic prin cotloane întunecoase căutând ceva de la o veche cunoştinţă (nu vă zic cine, persoană importantă!) şi m-am trezit asaltată de rămăşiţele virtuale netransferate pe noua adresă care nu ştiau cum de mă evaporasem în neant. Ba nici nu bănuiau că mi-am schimbat pur şi simplu adresa ci s-ar fi jurat la cerere c-am avut tăria să nu mă mai loghez de atunci… Aţi fi zis aşa ceva? Să-mi fie cu ruşine că am plecat fără să mă uit înapoi, fără să dau (incă) un add fiecărui necunoscut care mă adăugase de pe hi5 şi vorbise cu mine de 3 ori în vasta noastră relaţie de natură messenger-istă! Şi astăzi mă mai întreb uneori cum am putut ?! Sunt o fiinţă de fier!
Lăsând gluma la o parte, am promis atunci când am conceput printr-un scârţ de mouse şi cu bunăvoinţa yahoo-ului deja cunoscutul corinne_dr@yahoo.com că-i reşedinţă permanentă şi că aşa o să şi rămână! Nu de alta, dar am pecetluit promisiunea personalizându-mi parchetul din casa părintească… Vă amintiţi? E pe aici dacă doriţi să recitiţi…
Vă las la răsfoit, eu mă întorc la răcoarea de seară, la frumuseţea termometrelor cu mercur în scădere… Am să-mi deschid larg fereastra şi am să mă bucur de foşnetul bătrânului cais… Vă scriu altă dată despre el, e un copac cu poveste!
Pupici mulţi şi sper că vă lipsesc cum îmi lipsiţi şi voi mie! Nu mai mult, nu mai puţin! 😛
Noroc ca nu-s plicuri… - Ziarul toateBlogurile.ro
[…] Noroc ca nu-s plicuri… Mon Jul 19, 2010 22:49 pm …că dacă erau poştaşul m-ar fi destestat teribil! 1594?!?! *Disclaimer: ceea ce vedeţi în poza de mai sus este Inbox-ul de la vechea adresă de mail: laura_corina_driha@yahoo.com, pe care, după cum atent observaţi, nu o mai folosesc! De vreo 3 ani dacă nu mai bine… Şi da, e încă plăcut să văd că pe ici […] […]
Laura mama pe unde te-ai ascuns ? :-/
Pe aici, pe dincolo, pe peste tot! 😛 Vorbim diseara ca nu mai pot sta on de la munci! PUP!
Bine ai revenit. E un noroc cu mailul ăsta. Atâta maculatură ar fi fost o tragedie pentru pădurea şi aşa chelită. Totuşi, unele lucruri rămân neschimbate, iar o scrisoare de dragoste scrisă cu mâa rămâne cu gest romantic, faţă de un mail, în care oricât de mult ţi-ai da silinţa, tot electronic rămâne. O zi bună!
Drum spre devenire…(13) « Cristian Dima
[…] din cafenea şi pestre drum îi sare în ochi uşa deschisă a unei bijuterii şi dintr-o dată se simţi atras şi o ideea îi stăpâni […]
Cristian, eu ador scrisorile scrise de mana! Chiar si pe cele care nu-s de dragoste… Dar da, mi se rupe inima cu gandul la si asa saracele paduri! 🙁
Bine te-am regasit! 🙂
1594?!? Slabut, Laura, slabut :))… Intreaba-l pe Eduard Zavate la cat a ajuns :-“.
Dar oricum, numarul asta e deja performanta. Eu mai intru din cand in cand pe vechile adrese sa mai fac curat :P.
Oricum, daca alea erau plicuri si eu eram postas, te-as fi chemat sa le ridici personal… ca sa fie mai mare satisfactia ta, nu din alte motive:-“
Ahahahaaa! Buna idee! :)))
… just being a bit devilish :-” >:), dar vezi partea buna a lucrurilor: postasul nu mai are motiv sa te, citez, “deteste” :))
Da, partea pozitiva a lucrurilor trebuie sa o vedem intotdeauna! Sau cel putin sa incercam! 🙂
An attention-grabbing dialogue is value comment. I think that you need to write extra on this topic, it might not be a taboo topic however typically people are not sufficient to speak on such topics. To the next. Cheers