Te prinzi c-ai îmbătrânit când mergi în club şi realizezi că această activitate nu mai presupune şi partea de dans – cum era “pe vremea ta“, ci doar un fel de “get-together” a victimelor modei şi a mondenităţilor.
Am ajuns aseară în Club Two din Constanţa şi, spre surprinderea mea, pe cât era de bine aranjat localul şi de plină parcarea pe atât era de ofilită atmosfera din interior, aducând lejer a cafenea un pic mai animată.
Noi am ajuns undeva în jurul orei 00.30 şi deşi nu prea aveai loc s-arunci un ac n-am reuşit să înteleg de ce nimeni nu dansa. Stateau pur şi simplu în picioare sau pe canapele fără sa-şi mişte vreun muschi sau să schiţeze vreun gest în sensul că muzica aia le-ar transmite ceva !
Cred că şi “ceaiurile dansante” de care îmi povestea mama erau mai interesante decât adunătura aia de plictisiţi a căror idee de distracţie se rezumă la un soi de paradă a ultimelor achiziţii în materie de maşini, haine, accesorii şi prietene.
Ştiam că “aruncatul cu privirea” e un sport cu foarte mulţi suporteri dar aseara cred c-am nimerit la olimpiada. Toti medaliaţii erau acolo ! 😀
Probabil că mai nou nu se mai dansează decât în emisiuini televizate, (pentru scopuri nobile ce-i drept!), în sălile de aerobic şi la petrecerile de puştani unde nu-i mai important nici bronzul artificial, nici centimetrii tocului şi nici numele localului. Ci doar starea de spirit !
Plimbările nu se mai fac pe faleze ci printre ospătari, muzica nu-ţi mai mişcă picioarele decât după o supradoză de RedBull şi popularitatea nu se mai caştigă decât dacă semnezi săptămânal condica într-o asemenea oază de tinereţe.
Poate am îmbătrânit prematur sau ne-am responsabilizat prea mult şi ne-au crescut pretenţiile, dar am simţit aseară că tare prost am pierde noaptea dacă am fi rămas printre oameni atât de superficiali şi lipsiţi de viaţă. Ideea lor de distracţie se afla într-un contrast strident cu ceea ce ne-ar fi făcut să rămânem, uitând că a doua zi ne aşteptau multe ore de stat în picioare, la cursurile private de week-end cu studenţii de la Construcţii.
Iertaţi-mi vă rog sinceritatea, sunt o biată pensionară de 23 de ani, dezamăgită până la dezgust de întorsătura ciudată pe care o iau lucrurile în fiecare zi…
Gust amar, simţit identic şi pe Primul Pavaj…
Nu mah, ai perfecta dreptate. Eu unu dau vina pe MTV ca tineretu a ajuns f***ed up
Eh, eu dau vina pe tineret c-a ajuns MTv-ul un fel de second-hand show…
Eu am rămas șocat de o chestie. Fii-mea a avut Balul Bobocilor astă toamnă. M-a rugat să mă duc să o iau. În fine, Liceul închiriase un club pentru acest eveniment. Când am intrat, era beznă, fum. și toți stăteau la mese, tăcuți. Dansau vreo 2-3. Dixstracție maximă 🙂 Fii-mea stătea la masă cu 2 fete și tăceau. Pensionari la 15 ani 🙂
Habar nu am cum mai e prin cluburi, dar cu siguranta ne place sa facem parada de ce sau pe cine avem. Si ce e trist e ca…asta se rezuma la chestii materiale, pentru ca in rest suntem seci. Pacat, macar de-ar fi discutat despre filosofi, arta, cultura, habar n-am ce. Ieri, prezenta la o intalnire a unui ONG, prezente fiind si 2 domnisoare cls a 12-a, doritoare sa-si faca studiile una in Norvegia si cealalta in Anglia…ascultam cu stupoare ca “ele sunt generatia modernista”. Iubitelor, zic, trecura demult la postmodernism, sau -ati aflat? Modernismul apartine sec al 20-lea. S-au uitat prin mine…una vrea sa fie medic neurochirurg si cealalta sa invete limbi rare (suedeza si norvegiana). No…cu ceva timp in urma oamenii eram mai intai preocupati sa-si urmeze vocatia…si dupa studii indelungate, abia atunci realizau ca AU DEVENIT CINEVA intr-un domeniu. Tinerii au senzatia ca S-AU NASCUT DEJA CINEVA…:)) Eu le doresc mult succes!
Se reinventeaza conceptul de distractie domnule Gheorghe, ce stim noi? Suntem invechiti… Ne-o ia moda inainte !
Adriana, am spus-o si o sa-mi sustin parerea in continuare! Suntem prea grabiti sa facem tot si nu numai ca nu ne iese, dar si ce ne iese ne iese prost. Lipsa de cultura a domnisoarelor de care imi povestesti e caracteristica oului care crede ca inventeaza gaina si adolescentilor care cred ca un amestec de cuvinte pompoase ii fac sa para mai inteligenti. Forma fara fond e cea mai veche poveste din lume. Si rezista de atata vreme pentru ca zilnic apar noi personaje…
Laura, nu-mi mai spune Domnule Gheorghe. Și așa mă simt bătrân la 40 de ani. Sunt totuși un spirit tânăr. Dacă-mi spui Cristian e mai bine. 🙂
Stiu exact ce zici.Am simtit exact acelasi lucru cand dupa o pauza de cativa ani m-am dus cu prietenii mei intr-un club in care pe vremuri ne simteam bine chestie pe care am regretat-o.Cum spunea un prieten al meu eram ca niste stafii care s-au intors la locurile unde odinioara s-au simtit bine.
Ok Cristian 😀
Dust, mi-ai citit gandurile ! ;))
problema expusa de tine mai sus e din cauza tineretului si a mass-media. la 23 de ani (Multi inainte!) cati ai te-ai cramponat in misticismul libertin dincolo de propriile trairi. simti frustrarea si actele ratate din copilarie care te macina pana la dezgust numai vazandu-ti incapacitatea de-a te bucura de simplitudinea gesturilor(proprii si-ale amicilor tai de pahar) sincere.
cugeta si nu intreba, crede si nu cerceta.
si inca ceva…zic inca ceva…:)
daca-l citesti pe T. Chirila ai mari probleme cu depresia si nu numai. ii respect cariera muzicala, dar sa-i cetesti ineptiile e ca si cum mi-as face laba pe elucubratiile tale cantate de Paunescu.
get a life, and a room at Motel Cismigiu. 😉
@eusiatat
ce vrei sa demonstrezi? daca nu-ti place ce si cum scrie Laura, daca tu consideri ca posturile ei sunt lipsite de calitate sunt o gramada de blog-uri pe care poti intra.urmeaza sfatul pe care i l-ai dat Laurei.
bafta!
Eusiatat, daca e sa luam in considerare blogurile pe care le citim, oare ce spune despre tine faptul ca esti fanul unor ineptii banale ca cele de pe blogul unde “ne-am cunoscut”?
Copilaria mea a fost intr-atat de faina ca uneori ma simt vinovata. Stiu ca iti e greu sa crezi asta, dar n-am nici cel mai mic interes sa iti dovedesc tie ceva.
Nici faptul ca-mi desconsideri posturile nu mi se pare indeajuns de atragator ca sa incep o oarecare discutie menita sa-ti lamureasca concluziile trase pripit. Nu cred ca ai citit tot ce-am scris eu de cand m-am apucat sa fac asta ca sa-ti faci o idee asupra talentului meu de a pune ceva pe hartie, iar daca totusi ai citit si ramai la parerea ta, orice as zice eu nu o sa ti-o schimbe.
E chestie de gusturi, iar in ceea ce ma priveste oricum ai plecat de la premiza ca nu merit doi bani pentru ca i-am zis in fata unui copil rasfatat ca se lanseaza in supozitii si argumenteaza nefondat.
Sunt magulita oricum ca ai reveinit, chiar si numai sa am si eu un comentator cu asa un limbaj colorat!
Multumesc!:)
Pentru puţin! 🙂
Nu ţi-am desconsiderat posturile, ci subiectele. 😉 Nu sunt fanul blogurilor de genul celui pe care “ne-am cunoscut!”
Vis-a-vis de posturile citite, sunt mai multe de 5 la număr. Cât despre acel copil răsfăţat si premisa de la care am plecat sunt 2 chestii diametral opuse. 🙂
Argumentele tale despre postu'(rile) dânsei sunt de aceeaşi manieră, doar că nu la fel de colocvial ci mai mult trivial. Mi-ar place sa discutăm mai mult, despre mai multe…
P.S. : Îmi cer scuze pentru limbajul trivial/colorat. De revenit ‘mai voi’ reveni, în maniera în care-mi vei încânta “pisihicul” şi OCHII. Reciteşte postul de mai sus oricum căci ai şi greşeli de eSprimare şi gramaticale.
Poate ti s-a parut ca asa e, dar crede-ma ca n-am avut niciodata pretentia ca nu am greseli sau ca s-a rasturnat “carul cu perfectiune” peste trupul meu fragil, in timp ce ma duceam sa cumpar fructe.
Se intampla sa gresesc pentru ca n-am fost atenta sau pur si simplu pentru ca nu stiu sa scriu corect unele cuvinte, dar nu de putine ori mi-am indemnat cititorii sa ma corecteze, pentru ca eu stiu si sa invat din greseli ! Si asta fara sa ma supar. Imi accept defectele, stai fara grija.
Subiectele mele nu-s de larg interes si nici n-am cautat neaparat sa fie, caci nu ma intereseaza traficul sau banii castigati din scris, desi unii cred ca as avea ceva sanse. Am facut facultate ca sa ma intretin.
Acum nu stiu sigur daca sunt capabila sa te incant in vreun fel si cu siguranta nu voi face tot posibilul pentru ca s-ar crea un precedent si eu nu accord tratamente preferentiale nimanui.
Nu cenzurez, nu sterg, nu banez. Eu doar le amintesc oamenilor ca sunt ceea ce scriu…
Nu am pretins ca faci greseli intentionate sau din lipsa de cunoastere a limbii romane, ci doar sa fii atenta la neatentie. 🙂 Nu am nevoie de tratamente preferentiale, dar mersi pentru credite. 🙂 Cat despre incantare, era vorba despre jocul de cuvinte subtil din posturi. Aici era greseala: “…contrast strident cu ceea ne-ar fi făcut să rămânem, uitând că a doua zi ne aşteptau multe ore de stat în picioare, la cursurile private de week-end cu studenţii de la Construcţii. ” Anyway. Spor la scris.
Draga mea, ma supar cand te agiti din cauza unui comentariu rautacios. Nu uita nicio secunda ca publicitatea negativa e inca o metoda de promovare. Sau ca atata vreme cat esti “citita” existi.
Nu-ti consuma, te rog, energia! Foloseste-o constructiv!
Domnisoara Alina, cred ca daca ai fi mai putin “pup*********” ai putea sa-ti transmiti convingerile referitoare la curentul feminist aidoma acelei ploi de vara care apropos nu este rece ci calda: asa cum a lasat-o Dumnezeu pe femeie. Dvs. dintre toate cititoarele ar fi trebuit sa intelegeti comenturile semnate de mine, mai bine decat mine chiar, tinand cont de pregatirea pe care cu atata mandrie o impartasiti si afisati precum proxenetii “aducatoarele de bani” (pe care le stimez si le desconsider in acelasi timp). Considera-ma Nemesis-ul vremurilor trecute si care se vor fi inviat odata cu constientizarea sinelui din fiecare din noi. Ai un job frumos, pacat ca putini dintre voi se mai tin de meserie si nu de “minciuni”. Promit ca dupa ce termin cu licenta imi dedic timpul in a face o meserie dintr-un hobby :).
Dra. Adriana, inainte sa dai “Submit” sau “Trimite comentariul” reciteste ce ai scris, astfel incat sa fii sigura ca cei ce iti cetesc comentariul nu te inteleg gresit sau mai rau sa te eticheteze. Mentalul colectiv primeaza in contrast cu automatismele si cu gesturile instinctuale (…..).
Alina, dar nu ma agit 😛 Eu sunt doar o gazda buna, le raspund cititorilor mei 😀 Iti multumesc pentru grija 🙂 :*
Eusiatat, spune-mi te rog exact ce am gresit. Sunt curioasa 🙂
“…contrast strident cu ceea CE ne-ar fi făcut să rămânem, uitând că a doua zi ne aşteptau multe ore de stat în picioare, la cursurile private de week-end cu studenţii de la Construcţii. ”
Ah, m-ai prins. Dar asta a fost o scapare, nu o greseala gramaticala. Cand mi-e foame mananc cuvinte caci astea nu ingrasa !:P
Defect profesional. Details, details, details …. :).
Pe cand urmatorul post? 😛 🙂
As we speak.. Asteapta daca esti curios 😛
Tinere … care nu ai curaj sa-ti dezvalui identitatea, Succes la licenta! Ai nevoie de ajutor? Ma gandesc ca, dupa 10 ani de munca asidua, ar fi placut sa-mi amintesc de anii studentiei. Si inca ceva, te rog sa mi te adresezi cu “doamna”!
Stimabila Doamna, imi cer scuze ca nu v-am intrebat mai intai despre starea civila. Cat despre identitatea mea este covarsitor de insignifianta. Sunt de parere ca pentru a putea privi, trebuie sa stii sa asculti in prealabil, astfel nu vom fi tentati sa punem etichete dupa zicala “Haina il face pe om” ci “Non vestimentum virum ornat, sed vir vestimentum”.
🙂
Si inca ceva….V-AM (Dvs., care este) lasat commenturi, sau cel putin am incercat si mi s-a parut de prost gust ca trebuie sa le acceptati inainte de a le vedea cititorii Dvs., in acelasi timp am vrut preventiv sa va sugerez sa nu folositi apelativul MITOCAN. Stiu ca nu era cu intentie ci cu directie (sau o fi invers? GOD KNOWS.) JOS CENZURA! Pe Dvs. pot sa va desconsider, pentru ca nu aveti verticalitate si nici integritate morala si nu se intrevede nici o urma de insusire a codului deontologic. Cereti imperios respect si recunoastere profesionala fara sa va fi insusit notiunea si intelesul lor, atat la propriu cat si la figurat. (…)
Cand vei creste mare, vei invata sa nu emiti opinii despre ceea ce nu cunosti. Pentru ca cineva s-ar putea sa actioneze in instanta.
Din pacate, nu ti-am acceptat comentariile pentru ca limbajul vulgar nu are ce cauta printre randurile mele.
Te invit sa bem o cafea intr-o zi ca sa-ti treaca supararea sau frustrarile. Sau macar sa ne cunoastem. Pentru ca prima impresie este intotdeauna gresita, iar eu ma straduiesc sa nu imi fac o parere despre dumneata. Si ma mai straduiesc (in zadar) sa nu raspund provocarii. Intr-o situatie tensionata sau de criza, daca vrei, cea mai buna reactie este “no reaction”.
O sa-mi notez in agenda, pentru urmatorul drum spre Bucale. 🙂
I really like this content thank you for sharing
I am impressed from this article. I will be looking forward like these articles thanks
I really like this content thank you for sharing
i really thank you for this content
i will be waiting more articles like that